- Istorie

Năsăud – Identitate greco-catolică furată

Autor: Vlad Nap

 

Vlad Nap este absolvent al Facultății de Istorie si Filosofie UBB Cluj. A urmat studii postuniversitare în domeniul valorificării patrimoniului cultural și are un master în istorie medievală și istoria artei în cadrul aceleiași universități clujene.  Este autor al cărții “Biserica de lemn din Padureni”, Editura Mega, Cluj Napoca, 2013

 

 

Grănicer român năsăudean greco-catolic.

Zona Năsăudului, una dintre cele mai pitorești și pline de istorie regiune a țării. Acastă regiune trăiește de la instaurarea regimului comunist o mare dramă. Atât în perioada comunismului, cât și după 1990, identitatea confesională (alături de cea culturală locală, de cea istorică și militară, granicerească) a acestei zone este falsificată de Biserica Ortodoxă , cu concursul unor pseudo-intelectuali neocomuniști locali (ofițeri, agronomi, etc). Această nouă ,,intelectualitate’’de sorginte atee comunistă, a devenit după 1990 pilonul principal al falsificării istoriei și tradițiilor locale. Practic acești indivizi au înlocuit adorarea Partidului Comunist cu adorarea Bisericii Ortodoxe. Au scris numeroase false ,,monografii’’ale localităților năsăudene.

Năsăudul și în general zona grănicerească a Bistriței are o identitate confesională și istorică aparte. Ea a fost creată în totalitate de către Biserica Greco-Catolică. Este regiunea țării care a dat cei mai mulți intelectuali și academicieni raportat la numărul populației și suprafață. Această identitate confesională specifică Năsăudului a apărut odată cu crearea primelor protopopiate greco-catolice în secolul al XVIII-lea (cele mai importante fiind Năsăudul și Monorul), și a școlii grănicerești greco-catolice de la Năsăud, având profesori cu studii la Blaj.

Nu dorim în acest articol să facem un studiu istoric exhaustiv al zonei, să inventariem acum toate faptele de arme sau contribuțiile semnificative ale  personalităților din regiunea Năsăud. Acest lucru a fost realizat. Este de ajuns să menționăm lucrarea ,,Virtus Romana Rediviva’’ a cunoscutului scriitor greco-catolic Teodor Tanco, lucrare în șapte volume care a primit premiul George Barițiu al Academiei Române. Scriitorul este fiu al satului grăniceresc Monor, vechi sat bistrițean greco-catolic care a dat 14 doctori în științe. Teodor Tanco a înființat aici și un muzeu al literaturii. Năsăudul a dat numeroși membrii ai Academiei Române, dintre care amintim pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Constantin Moisil, Florian Porcius, Iulian Marțian. Absolut toți au fost greco-catolici militanți.

 

 

Năsăudul a dat numeroși membrii ai Academiei Române, dintre care amintim pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Constantin Moisil, Florian Porcius, Iulian Marțian. Absolut toți au fost greco-catolici militanți.

 

Falșii “Sfinți Martiri Ortodocși” Năsăudeni

Schimbarea identității confesionale a zonei s-a realizat și printr-o minciună istorică. Fapt greu de înțeles, mai ales că a venit din partea unor mari fețe bisericești. În acest joc operativ al falsificării identității confesionale o contribuție importantă a avut-o  mitropolitul ortodox Baltolomeu Anania, fost agent al Securității. Anania a speculat un fapt istoric real, fapt legat de înființarea regimentelor grănicerești la mijlocul secolului al XVIII-lea. Instigați și manipulați de către nobilimea maghiară reformată, precum și de către conducerea săsească a Bistriței, unii români, înrolați în aceste regimente, s-au revoltat. Ulterior ei au fost executați pripit de către generalul armatei austriece Buccow, un militar crud și lipsit de tact. Reformații și sașii luterani au fost implicați în instigare, deoarece, prin înscrierea lor în regimentele de graniță,  românii deveneau liberi de orice sarcină iobăgească prestată până atunci în profitul nobilimii reformate și sașilor bistrițeni. Încă din secolul al XIX-lea, George Barițiu a scris adevărul istoric legat de aceste evenimente.  Evenimentele au fost însă descrise manipulatoriu de către BOR.

Mitropolitul Bartolomeu Anania, deconspirat ca agent al Securității, autorul falsului istoric.

Calendarul ortodox român amintește de 4 ostaşi mucenici: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu. Despre aceștia se sune în mod fals că ar fi “sfinţi ortodocși” năsăudeni uciși în ziua de 12 noiembrie a anului 1763. În mod abuziv, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe i-a considerat ortodocși și a hotărât trecerea lor în rândul sfinţilor, cu ziua de pomenire, 12 noiembrie. S-a ajuns chiar  la inventarea unr “martiri ortdocși” și la transformarea celor executați drept “sfinți ai Bisericii Ortodoxe“.  Printr-o astfel de manevră propagandistică a clerului ortodox securist, s-a urmărit ștergerea defintivă a puternicei identități confesionale greco-catolică a zonei Năsăudului și  înlocuirea ei cu una ortodoxă inventată. Capitalul simbolic de jertfă al unor români a fost furat și transferat în contul Bisericii Ortodoxe Române, cu scopul de a lăsa impresia falsă că ortodoxia are monopolul luptei pentru dreptul românilor transilvăneni.

Care a fost originea acestei manipulări?   Totul a pornit de la o piesă de teatru a scriitorului greco-catolic Teodor Tanco (,,Pe uscat și pe ape’’), piesă legată de acele evenimente istorice tragice. Atât de mult i-a plăcut piesa de teatru mitropolitului ortodox Bartolomeu Anania, încât a pus niște pseudo-istorici să ,,cerceteze‘’ acea perioadă din istoria locală. Rezultatul unor astfel de “investigații istorice”: declararea persoanelor ucise la acea vreme drept  “Sfinți ai Ortodoxiei”. Culmea absurdului: cu ocazia discursului său triumfalist de declarare a grănicerilor români drept “sfinți”, mitropolitul Bartolomeu Anania s-a folosit și de numele unor personaje fictive ale romanului lui Teodor Tanco. Tot episodul falsificării  istorice a fost prezentat în cartea scriitorului Tanco ,,Sfinți și securiști,, (Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca 2015). Aceleași fapte s-au petrecut și în secuime, unde numeroși secui au fost executați de austrieci, din cauza refuzului înregimentării. Oare și acești secui vor fi și ei declarați în viitor sfinți ai ortodoxiei? Ar fi o altă bună ocazie pe care Biserica Ortodoxă Română ar putea să o speculeze, ca să dovedească că Ortodoxia este, ca și Partidul Comunist Român altădată, “în tot și în toate”.

George Coșbuc poetul greco-catolic, furat la el acasă.

George Coșbuc, fiu de preot greco-catolic născut în satul Hordou (azi George Coșbuc) a fost un greco-catolic înfocat și el, la fel ca toți înaintașii familiei. Sunt cunoscute poeziile sale legate de satul natal și de toată zona năsăudeană. Poetul, stabilit la București, a devenit unul din principalii promotori ai construirii unei biserici greco-catolice în capitală, deoarece autoritățile locale, și în special liberalii, la instigarea Bisericii Ortodoxe de a nu accepta o biserică greco-catolică în București, deși numărul greco-catolicilor din capitală era tot mai mare. Toate celelalte culte aveau dreptul la a deține lăcașuri de cult, doar greco-catolicilor nu li dădea autorizașie de construcție, deși legea le dădea și lor dreptul.

Figură importantă a literaturii române, poetul George Coșbuc a fost un greco-catolic militant. Decenii la rând, apartenența sa la Biserica Greco-Catolică a fost ocultată de regimul comunst și de Biserica Ortodoxă Română.

Cu greu s-a construit biserica din strada Polonă în anul 1909, dar și aceasta în spatele unei curți, și cu un zid înalt la stradă pentru a nu fi văzută. În satul natal al autorului, anul acesta, la împlinirea a 100 de ani de la moartea poetului, bustul realizat cu această ocazie a fost sfințit de mitropolitul ortodox Andreicuț. De asemenea la 150 de ani de la nașterea poetului, casa memorială a fost (re)sfințită tot de mitropolitul Andreicuț, deși este o casă construită de tatăl poetului, preotul greco-catolic Sebastian Coșbuc. Menționăm că și mama poetului era fiică de preot greco-catolic. De ce atunci acest furt? Oare poruncile ,,să nu furi, să nu minți’’ nu au valoare pentru unii ierarhi ortodocși?Asistăm la cea mai perversă formă de răsturnare morală: cel care și-a renegat propriul trecut al familiei,  un delator care i-a turnat la Securitate pe greco-catolici în perioada clandestinității Bisericii Române Unite cu Roma, a fost răsplătit de autorități cu o funcție înaltă în ierarhia ortodoxă, continuând opera de distrugere a greco-catolicismului și din această poziție. Identitatea confesională a greco-catolicilor este șterasă din memoria colectivă și înlocuită printr-o subversiune a valorilor istorice și religioase cu cea ortodoxă.

Blocarea restituirii de lăcașurilor de cult greco-catolice  a fost posibilă și cu trădări din interiorul ierarhiei Bisericii Române Unite cu Roma.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, primit la Cluj-Napoca de către Episcopul Greco-Catolic de Cluj-Gherla, Florentin Chrihălmeanu.

Trebuie aici însă să menționăm că tot acest furt de identitate confesională se face doar prin frica, neputința, ignoranța, nepăsarea și lașitatea episcopului greco-catolic Florentin Crihălmeanu, toate disimulate într-o falsă pioșenie. Preoților greco-catolici, care au dorit să reînființeze vechile parohii cu tradiții istorice, li s-a interzis acest lucru de către episcop și vicarul Anton Crișan. Acesta a invocat drept scuză penibilă eventuale conflicte cu ortodocșii care ar putea apărea. De asemenea, pe parcursul multor procese de retrocedare a patrimoniului greco-catolic confiscat de comuniști, același episcop Crihălmeanu a ordonat ca acestea să fie sistate. Inclusiv la unele biserici retrocedate, episcopul nu vrea ca acestea să fie întăbulate pe numele Bisericii Greco-Catolice, adevăratul proprietar. Vinderea pe nimic a averii imobiliare a Bisericii Greco-Catolice este iarăși o tristă realitate de care se face direct responsabilă actuala conducere a Episcopiei de Cluj-Gherla. La acele evenimentele comemorative la care am făcut referire, în care se comemorau greco-catolici prezentanți în mod manipulatoriu drept rprezentanți de seamă ai ortodoxiei,  episcopul Crihălmeanu ar fi putut să fie și el prezent pentru a clarifica versiunea autentică a faptelor istorice și a pune în lumină identitatea confesională reală. Nimeni nu cred că ar fi pus jandarmii să-l alunge. Sau, dacă ar fi făcut-o, ar fi dat o vie dovadă că a început să învețe ceva din exemplul martirilor greco-catolici, unii dintre ei care l-au precedat pe scaunul episcopal.  Dar pasiunea pentru turism și alpinism în Elveția, cheltuirea banilor pe kitsch-uri religioase (cruci de inox montate pe stâncile izolate nevăzute de nimeni din Țibleș) au devenit mult mai importante pentru episcopul Crihălmeanu decât cinstirea cum se cuvine a memoriei înaintașilor greco-catolici. Vedem cum episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla își sabotează propria Biserică, propriul cler și așteptărilor propriilor credincioși. Așa se întâmplă cu o conducere de falși greco-catolici subordonați total Bisericii Ortodoxe, politicului și grupului de interese al iezuiților.

Arată articolul și altora:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *